Tutoriale sau lectiile interactive

      Tema 3: a) Tutorialele sau lectiile interactive

Lectia reprezinta o modalitate fundamentala de organizare a activitatii didactice si de instruire.

Din perspectiva curriculara, profesorul lectureaza esentialul, iar studentul mediteaza eficient inaintea lectiei si dupa terminarea lectiei ca efect al prezentarii informatiei.

Activitatea studentului este ghidata, indrumata de catre profesor/instructor. Lectia poate fi interpretata ca un program didactic, bazat pe un sistem de actiuni structurate in functie de obiectivele generale si specifice ale procesului de invatamant, actiuni operationalizate adecvat la nivelul fiecarui student, intr-o atmosfera de lucru congruenta.

Tutorialul include doua etape: prezentare si ghidare. Tutorialul nu angajeaza studentul in activitati practice sau de atestare/verificare a cunostintelor asimilate. Pentru exercitii practice si verificari trebuiesc prevazute activitati specifice, spre exemplu: teme si teste de verificare, activitati care vor fi descrise si analizate ulterior.

Tutorialele sunt recomandate pentru prezentarea informatiilor faptice, pentru invatarea unor reguli si principii, pentru invatarea unor strategii de rezolvare a unor probleme.

Tutorialul incepe cu o sectiune introductiva care informeaza studentul asupra obiectivelor si natura lectiei. Informatia este apoi prezentata intr-o forma elaborata. Sunt adresate intrebari la care studentul trebuie sa dea un raspuns. Programul apreciaza raspunsul studentului si ofera reactie care sa intareasca intelegerea si sa creasca performanta studentului.

Elementele constitutive ale unui tutorial sunt:

- Introducerea

- Asigurarea controlului studentului asupra desfasurarii lectiei

- Motivarea studentului ( prezentarea informatiilor, intrebari si raspunsuri, analizarea raspunsurilor, indrumari suplimentare in functie de corectitudinea raspunsurilor)

- Remedierea cunostintelor asimilate

- Secventierea/ Segmentarea lectiei

- Incheierea tutorialului

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţării experenţiale, de exersare a capacităţilor de analiză, de dezvoltare a creativităţii copiilor. Specific acestor metode este faptul că ele promovează interacţiunea dintre studenti, schimbul de idei, de cunoştinţe, asigurând un demers interactiv al actului de predare-învăţare-evaluare.

Prin folosirea acestor metode, studentii depun un efort intelectual, de exersare a proceselor psihice, de abordare a altor demersuri interdisciplinare prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv, în care îşi asumă responsabilităţi, formulează şi verifică soluţii.

De asemenea, aceste metode activează toţi studentii şi le dezvoltă comunicarea, creativitatea, independenţa în gândire şi acţiune, îi ajută să ia decizii corecte şi să argumenteze deciziile luate. Aceste metode presupun respectarea particularităţilor de vârstă, îmbinarea diferitelor forme de activitate, îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri şi activitatea frontală, evaluarea corectă a rezultatelor obţinute.                                      Metodele de învăţare activă implică copiii în procesul de învăţare în sensul formării lor ca participanţi activi la procesul de educare, astfel fiind ajutaţi să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să aplice în diferite situaţii de învăţare ceea ce au învăţat. Aceste metode sunt folosite din ce în ce mai mult în practica educaţională alături de cele tradiţionale ori în combinaţie cu acestea.

Exemple de metode interactive:

Bula dublă - este o metodă de predare-învăţare, uşor de aplicat, care grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. De cele două cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările, iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen, particularităţile sau deosebirile.

Brainstormingul - este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc.

Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a copiilor. Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme.

Diagrama Venn este o metodă interactivă, de fixare, consolidare şi evaluare a cunoştinţelor. Această metodă are o largă aplicabilitate şi se foloseste în activităţile de observare, povestiri, convorbiri, jocuri didactice, etc.. Diagrama Venn este formată din 2 cercuri care se suprapun parţial. În spaţiul care intersectează cele două cercuri se aseaza, deseneaza sau scrie, asemănările dintre două obiecte, idei, concepte, iar în cele două cercuri se aseaza aspectele specifice ale acestora.